Textul integral poate fi citit aici.


Acest document a fost elaborat pe baza prezentărilor realizate de experții care au participat la conferinta „Educație, bună guvernare și securitate națională”, desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 24-26 martie 2016.


Evenimentul a fost înscris în calendarul de activități organizate sub egida Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare – „România educată”, lansată de Administrația Prezidențială.


Lucrarea argumentează că școala românească are nevoie de schimbare, indică o serie de direcții principale ale schimbării și prezintă recomandări de transformări pe termen scurt și mediu în cadrul sistemului educațional și a contextului în care acesta operează.


Aspectele identificate sunt:

1. Capacitatea administrativă scăzută a statului, în special a Ministerului Educației Naționale și a Cercetării Științifice;

2. Finanțarea deficitară și ineficientă;

3. Utilizarea insuficientă a cercetării bazate pe date empirice în procesul de creare a politicilor educaționale;

4. Definirea, operaționalizarea și stimularea deficitară a performanței educaționale;

5. Modul deficitar de recrutare și motivare a personalului din educație;

6. Nivelul ridicat al inegalităţii de șanse școlare;

7. Nivelul ridicat al abandonului școlar;

8. Învățarea deficitară a normelor și competențelor democratice;

9. Dezvoltarea redusă a educației pe parcursul vieții;

10. Utilizarea redusă a resurselor educaționale deschise și accesul limitat la rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice

11. Politicile educaționale puțin adaptate unui context demografic dinamic și unei piețe a muncii în schimbare.


Lucrarea susține că în absența unor schimbări substanțiale neîncrederea în sistemul educațional românesc va crește și mai mult, contribuind la declinul lui. De aceea, este necesar ca intensitatea dezbaterilor despre educație și gradul de cuprindere a actorilor implicați să crească, iar ritmul în care au loc schimbări să fie accelerat.


Schimbările semnificative din educație sunt posibile doar în condițiile alocării unor resurse suplimentare, într-un mod eficient și echitabil. Pe termen lung, însă, costurile realizării unui sistem educațional performant vor fi mult mai mici decât cele ale nereformării sistemului actual.


Textul integral poate fi citit aici.


Acest document a fost elaborat pe baza prezentărilor realizate de experții care au participat la conferinta „Educație, bună guvernare și securitate națională”, desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 24-26 martie 2016.


Lista experților (în ordine alfabetică):


Daniela Alexe - Centrul Pentru Politici Educaționale

Remus Anghel – Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităților Naționale

Alexandru Bindar – Uniunea Studenților din România

Luminița Costache - UNICEF

Marcel Cremene – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Daniel David - Universitatea Babeș-Bolyai

Ligia Deca – Administrația Prezidențială

Mariana Dragomir – Asociația Learn & Vision

Christian Estermann – Centrul pentru Educație și Formare Profesională Concordia

Ciprian Fartușnic – Institutul de Științe ale Educației

Răzvan Florian – Institutul Român de Știință și Tehnologie / Epistemio

Anca Gaidoș – Fundația Noi Orizonturi

Maria Gheorghiu – OvidiuRo

Ciprian Ghișa – Transylvania College

Adrian Hatos – Universitatea din Oradea

Constantin Ionescu – Administrația Prezidențială

Alina Ionescu – Asociația Human Catalyst

Irina Ionescu – Administrația Prezidențială

Daniel Ioniță – Ministerul Afacerilor Externe

Șerban Iosifescu – Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar

Silviu Ispas – Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare si Incluziune Sociala (PROIS-NV)

Gabriel Istrate – Universitatea de Vest Timișoara

Claudiu Ivan - Centrul pentru Cercetare, Educație și Egalitate de Șanse Sociale

Mircea Kivu – Grupul pentru Democrație Participativă Plenum

Maria Kovacs – Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice

Cristian Litan – Universitatea Babeș-Bolyai

Liviu Matei – Central European University

Diana Morea - Universitatea Alternativă

Bogdan Murgescu – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice

Horia Oniță - Consiliul Național al Elevilor

Andreea Petruț - Societatea Academică din România

Nicoleta Popa - Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și

Formării Profesionale

Daniel Pop – Centrul pentru Politici Publice CENPO

Cristi Popescu - Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

Radu Puchiu – Cancelaria Prim-Ministrului

Corina Puiu – Teach for Romania

Iulius Rostaș – Corvinus University

Călin Rus – Institutul Intercultural Timișoara

Marian Staș – Liderii Mileniului Trei

Robert Santa – Centrul Pentru Politici Educaționale

Simona Șerban – Fundația Comunitară Cluj

Laurențiu Ștefan – Administrația Prezidențială

Daniela Vișoianu – Coaliția pentru Educație

Ovidiu Voicu – Fundația pentru o Societate Deschisă

Codru Vrabie – Funky Citizens


Autorii sunt recunoscători pentru comentariile primite din partea lui Adrian Hatos, Claudiu Ivan, Șerban Iosifescu, Daniela Vișoianu, Diana Certan, Marian Staș, Remus Anghel, Mircea Kivu și Silviu Ispas. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate revine exclusiv autorilor acestui raport.


Textul integral poate fi citit aici.