• Think-tank pentru valori democratice!
  • ro_RO
  • en_US

Identificarea vulnerabilităților mecanismului ETS2 în România

Identificarea vulnerabilităților mecanismului ETS2 în România

Autor: Anca Sinea, Melania Leșe, George Jiglău, Andreea Vornicu

IDENTIFICAREA VULNERABILITĂȚILOR GENERATE DE IMPLEMENTAREA SISTEMULUI ETS 2 ÎN ROMÂNIA.
RECOMANDĂRI DE POLITICI PUBLICE PENTRU ADOPTAREA PLANULUI SOCIAL PENTRU CLIMĂ


Autori: Andreea Vornicu-Chira, Anca Sinea, Melania Leșe, George Jiglău

Raportul integral poate fi citit aici.

Obiective și domeniu de aplicare

Ambițiile climatice europene, deși necesare și concepute pentru a schimba peisajul socio-economic al societăților din Statele Membre, presupun costuri sociale mari, afectând cu precădere cetățenii cu venituri mai scăzute. Introducerea mecanismului EU ETS 2 va avea un efect regresiv în special asupra gospodăriilor cu venituri mici și mijlocii, însă presupune și o participare financiară directă a întregii societăți în tranziția către surse de energie verzi și în atingerea obiectivelor climatice europene. Prin urmare, acest raport își propune în primul rând să identifice tiparele de vulnerabilitate în domeniile energiei și transporturilor, ca mai apoi să evalueze cum implementarea mecanismului ETS 2 va impacta bunăstarea gospodăriilor românești. Raportul explorează diferite manifestări ale sărăciei energetice și, în subsidiar, a vulnerabilităților din transport, introducând indicatori pentru evaluarea acestora.

Pe baza acestor indicatori, raportul identifică grupurile cele mai vulnerabile și propune măsuri țintite care să fie incluse în implementarea Planului Social pentru Climă. Mai mult, raportul oferă recomandări pentru cartografierea vulnerabilității și dezvoltarea de măsuri care să răspundă la provocările aduse de implementarea sistemului ETS 2.

Rezumat

Mecanismele de stabilire a prețurilor carbonului sunt instrumente necesare pentru tranziția către societăți mai verzi. Mecanismul ETS 2, conceput ca o componentă a pachetului Fit for 55, prevede un nou sistem de comercializare a emisiilor pentru clădiri și combustibilii aferenți transportului rutier. Pachetul, adoptat de Parlamentul European, va deveni operațional în toate Statele Membre în 2027.


Deși este important în reducerea emisiilor asociate procesului de încălzire a clădirilor și transportului rutier, se așteaptă ca implementarea mecanismului ETS 2 să aibă un efect regresiv și să afecteze în special gospodăriile vulnerabile.

Ca mijloc de combatere a efectului regresiv al implementării mecanismului ETS 2, Comisia Europeană a adoptat Fondul Social pentru Climă, măsură ce își propune furnizarea de fonduri dedicate Statelor Membre pentru abordarea gospodăriilor aflate în sărăcie energetică sau care înregistrează vulnerabilități din perspectiva transportului rutier. România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, ceea ce se traduce în oportunități considerabile pentru adresarea efectelor regresive cauzate de taxarea carbonului și pentru dezvoltare politicilor de sprijin pentru gospodăriile afectate.

În acest context, acest raport are trei obiective importante: a. explorarea și identificarea diverselor tipare de sărăcie energetică și de transport; b. evaluarea impactului ETS 2 asupra cheltuielilor și veniturilor gospodăriilor și c. propunerea de soluții personalizate identificate în timpul mai multor procese de consultare și care pot fi utilizate de diferiți actori (de la autoritățile naționale la cele locale și alți actori relevanți).

Folosind atât analiza cantitativă, cât și cea calitativă, raportul oferă o imagine cuprinzătoare a manifestărilor sărăciei energetice în România, propune indicatori pentru evaluarea sărăciei de transport și identifică un set de recomandări pentru proiectarea și implementarea Planului Social pentru Climă.

Un principal rezultat indică faptul că, în România, nu doar gospodăriile care folosesc gaz pentru încălzire vor fi afectate de mecanismul ETS 2, ci și indirect gospodăriile sărace, care folosesc lemn. Așa cum a arătat criza energetică anterioară, prețul lemnului a crescut odată cu prețurile la gaz și electricitate, punând o presiune financiară mare pe gospodăriile cu venituri mici pentru a-și asigura nevoile energetice de bază.

Raportul integral poate fi citit aici.